Vreau sănătate

Vreau ca anul nou să îmi aducă… sănătate.

Aşa da, să stau pe canapea, în zona mea de confort şi să vină ea, măria sa sănătatea, să mă strîngă în braţele ei. Să îmi aducă senzaţia că sunt uşoară, suplă, să nu mă mai doară capul, dinţii sau altceva. Cam aşa se descifrează dorinţa pusă pentru un an nou, adevărul fiind altul. Doar aşteptînd pasiv, nu fac altceva decît să îndepărtez acea întîlnire mult aşteptată. Dacă mai luăm în calcul că fiecare an nou, aduce înaintare în vîrstă şi epuizarea resurselor de sănătate dăruite nouă iniţial…

Este ca şi cum am primi în dar o maşină super mega performantă, care are foarte multe opţiuni, chiar şi cea de a se reface singură, după accidente sau situaţii neplăcute. O luăm aşa nouţă şi frumoasă şi începem să ne plimbăm cu ea, mai întîi sub supraveghere, vre-o 15 ani, apoi singurei. Să primim plăcere de la tot ce ne oferă dar fără a ne da efortul de a citi şi studia instrucţiunile de utilizare.

În loc de combustibil calitativ, care l-ar turna orice şofer adecvat în rezervorul unei maşini scumpe, noi turnăm tot felul de alte lichide, cu timpul dereglînd celelalte sisteme. Impurităţile acumulate duc la o reacţie în lanţ, de înrăutăţire a capacităţii de funcţionare a autovehiculuilui nostru, atît de performant, altădată.

În unele zile maşina ar putea să rămînă blocată în mijlocul drumului şi să nu se mai poată mişca. Atunci apelăm la doctori auto, pentru a remedia situaţia. Unele reparaţii vor fi minore, altele foarte complicate şi costisitoare, în unele cazuri perspectivele de mişcarii ale maşinii rămînînd limitate, din cauza ignoranţei noastre.

De ce irosesc cuvintele pentru a descrie o situaţie evidentă ? Pentru a arăta clar corespondenţa între organismul uman şi unul mecanic. Diferenţa între ele este  doar că în cazul unei maşini scumpe, nu ne permitem să ne comportăm atît de iresponsabil, cum o facem cu propriul corp. Dar acest corp, dăruit nouă, este o maşinărie mult mai performantă şi preţioasă, pentru că fără el nu putem exista, spre deosebire de autovehicol.

Cred că fiecare dintre noi, la o anumită vîrstă, înţelege că nu mai poate funcţiona pe autopilot, utilizînd energia „primită din fabrică”. Că este timpul pentru asumarea responsabilităţii şi citirii instrucţiunii care spune despre ce are nevoie corpul ca să funcţioneze perfect, adică să fie sănătos. Fiecare ştie că combustibilul lui potrivit este apa pură, evident şi vitaminele şi mineralele în diversitatea necesară. La fel ca şi maşina care trebuie să „respire ” cu aer curat, asigurat de filtrul de aer schimbat periodic, are şi omul nevoie vitală de aer neintoxificat. Cu atît mai mult că noi nu putem schimba filtrul în timpul vieţii. Dar putem renunţa la fumat şi să practicăm exerciţii de respiraţie, care poate detoxifia organizmul, în timp. Eu am întîlnit multă informaţie despre tehnicile de respiraţie, care curăţă şi mintea şi corpul. Dar pentru asta ar trebui mai întîi, să ieşim din „canapeaua de confort”, pe care stăm în aşteptarea oaspetelui drag – sănătăţii.

Alt punct important din instrucţiunea de utilizare a celei mai performante maşini create de Dumnezeu-omul, este mişcarea. Fiecare fibra de muşchişor, dacă nu este antrenat, se atrofiază. De aici, alegem clar traectoria sănătăţii noastre, în timp. Ori conştientizăm că ne creem singuri sănătatea, sau lăsăm totul pe autopilot si ne consolăm cu scuze gen ecologia slabă, mîncare modificată genetic etc.

Chiar şi maşinile care stau în garaj, au nevoie să fie scoase din cînd în cînd la plimbare, dar un organism viu ?

Despre ce este acest text ? despre cum nimeni nu contestă necesitatea de îngrijire a unei maşini metalice, utilizînd doar ceea ce i se potriveşte, dar ignoram grija faţă de corpul nostru, care tot este o maşină biologică în serviciul nostru. Noi nu suntem corpul, ci stăpînul lui, care are responsabiltatea absolută în al păstra, ca să beneficiem cît mai mult de el.

Mai este un element foarte important în crearea şi menţinerea sănătăţii care ar avea corespondenţa cu computerul de bord la maşini. Acel computer care dacă face o eroare, se blochează maşina în mijlocul drumului, fără explicaţii, deşi cu avertizări preventive. Acele beculeţe care se aprind, cînd maşina are nevoie de atenţia proprietarului.

Computerul de bord sunt gîndurile şi atitudinile noastre, care ne determină direct starea de sănătate sau lipsa ei. Despre asta se vorbeşte la mulţi autori ca Louise Hay, Valerii Sinelinicov, Bruce Lipton, dr Hammer cu NMG, mult prea mulţi ca să ne facem că nu am auzit de corespondenţa între gînduri şi starea corpului. Acea boală pe care nu o dorim prezentă, este ca si cum ne-am uita oripilaţi la beculeţul care s-a aprins ca nu este suficient ulei. Boala, mai exact simptomele, este ca un strigăt „Hei, stăpîne, trebuie să schimbi ceva”. Durerile şi disconfortul nu au scopul de a ne secera, ci sunt ca acele beculeţe de pe panoul de control, care spun că este timpul de citit instrucţiunea.

Concluzia, sănătatea este o alegere conştientă, la care se lucrează prin fiecare alegere făcută, la nivel fizic sau de gînd.

Noi putem să ne spunem multe poveşti despre cum nu avem timp, bani, sau cineva nu ne lasă, corpul însă, nu poate fi minţit. El o să reflecte direct atitudinea noastră faţă de el, prin nivelul de sănătate de care dă dovadă.

Deci, maşina noastră merita toata grija, dar corpul ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *